filme porno
filme porno
filme porno
xnxx
xnxx porno
xnxx
filme porno
filme porno
filme porno
filme porno romanesti
filme porno romanesti
filme porno romanesti
filme porno

Rezistenţa din Taksim II. Corespondenţă de la București

Vă scriu din liniștitul București, în timp ce la Istanbul poliția a curățat piața Taksim și a înconjurat parcul Gezi într-o acțiune care parcă nu mai venea. Guvernul a intervenit în mai multe orașe. Câțiva avocați arestați se adaugă jurnaliștilor și generalilor de armată care au fost scoși din joc în trecut pe motiv că subminează puterea.

Rezistența continuă, însă resursele protestatarilor sunt pe ducă. În așteptarea unui nou asalt, polițiștii joacă fotbal pe locul unde acum două zile mii de oameni jucau hora. Baricadele la care s-a muncit nopți întregi au dispărut și căile de aprovizionare a taberei de corturi sunt blocate. Colegii pe care i-am lăsat în Istanbul se odihnesc după o zi lungă, în timp ce o parte a presei turce întoarce spatele partidului de guvernare.

Çapulcu – un fel de prădători, în sensul de huligani, spărgători – cum i-a denumit premierul Erdoğan se regrupează: refac corturile și cer apă, alimente și medicamente pe Twitter și Facebook. Chiar dacă ar putea fi ultimele ore în Gezi, cele două săptămâni de rezistență vor fi o lecție de liberă exprimare cu care tinerii se vor întoarce acasă. Citește tot articolul

Harta Geziville, orașul cu ziduri din moloz

În inima Istanbulului, în mijlocul protestelor, s-a născut Geziville, cum l-a botezat Mateaș. Un oraș liber, fără picior de uniformă de poliție, în care tinerii protestatari recreează ad-hoc „insituții” care le permit să stea în permanență în perimetrul ocupat.

Parcul Gezi s-a transofmat într-un cartier de dormitoare cu mii de corturi. Boom-ul imobiliar continuă și în afara parcului, sute de corturi fiind ridicate direct pe betoane sau piatra cubică din piața Taksim.

Pe lângă locuințe, există alimentare gratuite, o grădină de legume și plante medicinale, câteva biblioteci, un loc pentru câini, cabinete medicale și veterinare, cinematografe, biblioteci și toalete ecologice.

Orășelul este protejat de peste 40 de baricade construite de locuitori chiar din pavajele trotuarelor, materiale de construcții și garduri de pe șantierele din zonă, gherete, ghivece de flori, stâlpi și mașini distruse în timpul primelor zile de protest.

Singura cale de acces cu mașina e bulevardul Istiklal, principala arteră turistică, însă în piață urcă doar taxiuri, ambulanțe și mașini de gunoi.

Am făcut o hartă care vă duce prin punctele cheie ale Geziville. Linia albastră delimitează zona „liberă” de restul orașului. La întâlnirea dintre liniile roșie și albastră au avut loc confruntările dintre poliție și protestatari după ce piața Taksim a fost ocupată. Manifestanții au încercat să meargă la sediul premierului de pe Dolombahce, însă au fost blocați de poliție lângă stadionul Inonu, care a devenit zonă de război rece.

Dacă vă interesează ce se mai întâmplă prin Istanbul, urmăriți-mă pe FB:

Citiți și:

Rezistența din Taksim. Corespondență din Istanbul
Așteptându-l pe Erdogan. „Police Yok, Problem Yok”

Așteptându-l pe Erdogan. „Police Yok, Problem Yok”

Taksim, Istanbul, Turcia. Seara trecută a fost prima fără confruntări între protestatari și poliție. Un pas înapoi făcut de autorități, după scuzele publice ale vicepremierului Bulent Arinc, care consideră nedreaptă intervenția brutală a poliției din primele zile ale manifestațiilor. O mică fractură în sânul partidului de guvernământ sau praf în ochii protestatarilor.

Recep Tayyip Erdogan, premierul aflat în vizită de lucru în nordul Africii, e impasibil. Deși numele lui se aude permanent în Taksim – „Erdogan Istifa” = „Demisia, Erdogan” – ultima lui referință vizavi de proteste a fost înfierarea social media, pe care o consideră responsabilă de tulburări, cot la cot cu opoziția.

„Protestul ăsta o să moară fără să se întâmple nimic”, îmi spune Kayahan, patronul birtului în care am dormit în prima seară. A fost azi noapte în Gezi cu niște prieteni și au coborât din vânt câteva steaguri PKK. Nu există unitate, crede Kayahan. Jumate din populație e pro Erdogan, iar cealaltă e ruptă în două. Nicio șansă să se înțeleagă vreodată. Citește tot articolul

Rezistenţa din Taksim. Corespondenţă din Istanbul

De vreo săptămână, mii de oameni se adună în fiecare zi în Taksim Gezi Park – centrul european al Istanbulului, una din principalele zone turistice ale metropolei turce. Se scandează, se cântă, se dansează. Sunt în mare parte tineri care se consideră independenți, apolitici. Grupuri eterogene pe care i-a unit nemulțumirea față de niște reforme guvernamentale pe care le consideră încălcări ale drepturilor omului.

Ne-a adus în piață Zeynel, un afacerist kurd promițător care ține o fabrică de materiale de izolație. L-am întâlnit într-o benzinărie dinainte de Istanbul și ne-a arătat catalogul lui, cu promisiunea că o să aibă proiecte și-n România. După ce Mihai i-a desenat un metrou ca să-i explice unde vrem să ne lase, ne-a ocolit câteva ore prin satul în care are fabrica, ne-a dat mâncare și ceai și ne-a zis că Erdogan e cel mai bun turc din 1923 încoace. Am făcut cu el primul interviu pe google translate.

În Taksim am ajuns după miezul nopții, dar piața e plină. Studenți, liceeni, părinți cu copii care mănâncă porumb fiert. Miroase a alune și a sucuri de fructe. Sunt improvizate mai multe corturi de aprovizionare gratis cu alimente și medicamente. Sunt și câteva biblioteci. Până acum câteva minute lumea striga „Dragi prieteni, Rezistența continuă! A început în Gezi, continuă peste tot.”

Tineri cântă în Taksim Gezi

Citește tot articolul

Un blog din